Legal & Tax Updates

1. Argument

Președintele României a emis Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României  („Decret”)  publicat în Monitorul Oficial al României în data de 16 martie 2020. În baza acestui Decret s-au instituit prin acte normative subsecvente măsuri economice și sociale de protejare a economiei și a populației în noul context global generat de pandemia COVID-19. Pandemia a generat o panică pe piețele de capital din întreaga lume, indicii bursieri internaționali raportând scăderi dramatice , amintindu-ne parcă de perioada anilor 2007-2008. Din păcate efectele principale ale pandemiei în plan economic sunt generate de panică. Panica este unul din elementele cele mai periculoase pentru piața bursieră globală , iar transferurile de “încredere” sau de “neîncredere” se realizează în secunde între piețele regionale. Astfel, poate mai rapid decât virusul , panica se transmite pe piețele bursiere generând o stare de tensiune pentru toate companiile listate, indiferent de situația economică a acestora. Specificitatea acestei crize pe piața de capital constă în faptul că au fost afectate companii din toate domeniile de activitate.

România este și ea parte a unui sistem global de tranzacționare , în care fondurile de investiții și brokerii urmăresc evoluțiile internaționale astfel că într-o perioadă de circa o lună , indicii Bursei de Valori București (denumită în cele ce urmează “BVB”) au variat extrem. Anul 2020 se profila ca unul de excepție pentru piața de capital din România , după ce la data de 26 septembrie 2019 FTSE Russell anunța că Romania va primi în anul 2020 statutul de Piață Emergentă Secundară, trecând la un nou capitol în dezvoltarea instituțională. Cu 84 de companii listate doar pe piața principală și având împreună o  capitalizare bursieră de 36 miliarde de EUR, piața românească se dovedea a fi foarte atractivă pentru investitorii mari în anul 2020.  Izbucnirea pandemiei și consecințele ei au creat un mediu foarte ostil pentru companiile listate , obligate a se adapta la noile condiții juridice și economice.

2. Recomandările ESMA din 11.03.2020

În data de 11.03.2020 autoritatea europeană responsabilă pentru piața de capital – European Securities and Markets Authority –  ( denumită în cele ce urmează “ESMA”) a emis un set de recomandări emitenților de pe piața de capital . Recomandările se subsumează eforturilor ESMA de promovare a transparenței și a publicității informațiilor financiare în conformitate cu  Regulamentul (UE) nr. 596/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind abuzul de piață ( denumit în cele ce urmează „Regulamentul nr.596/2014”).

Prima recomandare a ESMA pentru emitenți este de a elabora un Plan de Continuitate a Activității. Astfel, toți participanții trebuie să fie în măsură să aplice planurile de restrângere a activității sau de transfer a activității în alte locații – incluzând activitatea de lucru de acasă – cu scopul de a asigura conducerea operativă a societăților în conformitate cu obligațiile instituite de autoritățile de reglementare.

Emitenții sunt obligați să informeze cu celeritate investitorii și acționarii cu privire la orice informație semnificativă referitoare la impactul COVID-19 asupra activității, bugetelor planificate sau situațiilor financiare în conformitate cu obligațiile de transparență impuse de Regulamentul nr. 596/2014.

În același document menționat de noi , ESMA recomandă emitenților să realizeze studii de impact cantitative și calitative cu privire la modul în care va influența pandemia COVID-19 activitatea lor de afaceri  și rapoartele privind rezultatele financiare aferente anului 2020 sau 2019 , în funcție de reglementările de raportare  din fiecare stat membru.

Conform recomandărilor citate, societățile de administrare a investițiilor și administratorii de fonduri de investiții trebuie să continue să aplice reglementările referitoare la managementul riscului și să acționeze conform regulilor prudențiale definite de comitetele de management al riscului.

ESMA împreună cu Autoritățile naționale de reglementare ( Autoritatea de Supraveghere Financiară – în România) vor continua să monitorizeze dezvoltările din domeniul piețelor financiare și se declară pregătită să folosească toate prerogativele legale pentru a asigura funcționarea piețelor în conformitate cu respectarea principiilor stabilității financiare și a protecției investitorilor.

3. Continuarea activității Consiliilor de Administrație, a Consiliilor de Supraveghere si a Directoratelor

În această perioadă foarte complexă, după intrarea în vigoare a Decretului militar nr.1/2020 și a Decretului militar nr.2/2020 imperativul transferului activității de management spre coordonare online a devenit realitate. Astfel, începând cu perioada menționată , recomandăm emitenților ca ședințele Consiliilor de Administrație , a Consiliilor de Supraveghere și a Directoratelor să se transfere în zona de online. Pentru aceasta societățile trebuie să-și adecveze reglementările interne , astfel încât desfășurarea ședințelor în sistem electronic să aibă un fundament legal. Dacă există deja o astfel de procedură, recomandarea noastră este de a anunța public faptul că pe perioada stării de urgență emitentul își va desfășura ședințele Consiliului prin sisteme electronice. Este un plus de încredere care va fi generat către mediul investițional și o dovadă de responsabilitate socială în perioada aceasta foarte tensionată social.

4. Aprobarea situațiilor financiare pentru anul 2019

Emitenții de pe piața de capital din România se pregăteau în lunile aprilie, mai, iunie pentru organizarea și desfășurarea Adunărilor generale ordinare de aprobare a rezultatelor financiare pentru anul financiar 2019. Aceste Adunări generale se caracterizează în principal prin caracterul public al dezbaterilor și prin contradictorialitatea dezbaterilor între acționarii care propun acordarea de dividende și cei care susțin reinvestirea profiturilor și alocarea acestora spre dezvoltare. În același timp, raportul administratorilor este de foarte multe ori contestat și comentat de către participanții la adunările generale. În contextul generat de COVID-19 , societățile listate trebuie să demareze procedurile de convocare a Adunărilor generale ordinare a acționarilor , conform Regulamentului CNVM ( actual ASF)  nr. 6 din 19 august 2009 privind exercitarea anumitor drepturi ale acţionarilor în cadrul adunărilor generale ale societăţilor comerciale, cu modificările și completările ulterioare. Procedura normală a conducătorilor emitenților era de a convoca Adunările generale în această perioadă la sediul societăților. În contextul generat de Decretul prezidențial nr. 195/2020 și a actelor juridice subsidiare , una din opțiuni este de a transfera desfășurarea adunărilor generale prin corespondență sau prin sistem electronic. Astfel, Consiliul de Administrație, în conformitate cu art. 5 lit c din Regulament poate să adopte procedura de vot prin corespondență sau prim mijloace electronice ,  compatibilă cu reglementările Decretului 195/2020 și a actelor normative subsecvente. Ulterior în cadrul convocatorului trebuie menționat expres că votul prin corespondență sau prin mijloace electronice sunt singurele mecanisme juridice acceptate pentru exercitarea dreptului de vot al acționarilor, dacă se dorește desfășurarea adunărilor exclusiv prin aceste mecanisme și dacă există infrastructura tehnică necesară.   În situația în care cadrul normativ instituit de Decretul 195/2020 se va modifica , procedurile de convocare și de desfășurare ale Adunării generale a acționarilor trebuie redefinite.

Consiliile de Administrație pot adopta proceduri care să permită desfășurarea în sistem mixt a adunărilor generale , anume prin prezență fizică și corespondență și mijloace electronice , dar procedura aprobată trebuie să țină cont de imperativele stării de urgență.

Potrivit Regulamentului amintit mai sus, societăţile pot permite acţionarilor lor orice formă de participare la adunarea generală prin mijloace electronice, în special oricare dintre sau toate formele de participare de mai jos:

a) transmisiunea în timp real a adunării generale;

b) comunicarea bidirecţională în timp real, care le permite acţionarilor să se adreseze de la distanţă adunării generale;

c) un sistem de votare, înainte sau în cursul adunării generale, care nu necesită desemnarea unui reprezentant care să fie prezent fizic la adunare.

Raportat la imperativul textului legal , anume că utilizarea mijloacelor electronice pentru a permite participarea acţionarilor la adunarea generală  poate  fi  condiţionată  numai  de  cerinţe şi  constrângeri  necesare  pentru  a  asigura  identificarea  acţionarilor şi  securitatea  comunicării  electronice  şi  numai  în  măsura  în  care  acestea  sunt  proporţionale  cu  realizarea  obiectivelor  respective, concluzionăm că se impune de către emitenți adoptarea în Consiliile de Administrație a mecanismelor de convocare și desfășurare ale Adunărilor generale ordinare exclusiv prin corespondență sau prin mijloace electronice.

În contextual măsurilor anti-pandemie , alte state au adoptat măsuri stricte cum ar fi interzicerea expres a oricărei desfășurare a Adunărilor generale ale asociațiilor sau acționarilor în sistem “față în față” .Raportat la aceste evoluții este posibil ca și statul român să legifereze prin Ordonanțe militare sau prin Ordonanțe de guvern și să supende anumite prevederi din legea nr.31/1990 cu modificările și completările ulterioare , dar această previziune intră în zodia incertitudinii generate de amploarea epidemiei.

5. Obligațiile de raportare

Emitenții au obligația de a comunica cu investitorii prim mecanisme stabilite de către legislația pieței de capital și Codul de Conduită al Bursei. Astfel, Emitenții efectuează un set de informări curente denumite raportări continue și raportări periodice, care au scopul de furniza informații cu privire la situațiile financiare ale societății.

În cadrul primului tip de raportare , Emitentul are obligația de a furniza, în mod continuu și fără întârziere, pe calea comunicatelor/rapoartelor curente, următoarele informații referitoare la activitatea sa: realizări/nerealizări, informații referitoare la modificări semnificative în situația sa financiară, precum și la performanța și/sau perspectivele afacerii sale. De menționat este faptul că acest proces va implica întotdeauna evaluarea informațiilor care urmează să devină publice și care constituie subiectul cerințelor de raportate, putând fi considerată uneori dificilă determinarea informației privilegiate, chiar și în contextul în care aceste cerințe de raportare continuă sunt clar formulate în reglementările în materie.  Pentru a duce la îndeplinire acest obiectiv de raportare periodică, emitentul va furniza pieței și participanților ei un calendar de comunicare financiară care va cuprinde cele mai importante evenimente planificate: publicarea rapoartelor anuale,  publicarea rapoartelor semestriale și trimestriale;  data adunării generale anuale a acționarilor, datele întâlnirilor cu analiști, investitori și broker.

Din punctul nostru de vedere în această perioadă , influențată de COVID-19, Emitenții ar putea fi în situația de a evalua necesitatea de a comunica investitorilor informații suplimentare, referitoare la  mecanismul de funcționare al societății în regim de telemuncă sau care au fost măsurile întreprinse pentru limitarea prezenței simultane a angajaților la locul de muncă, situația activării clauzelor de forță majoră din partea furnizorilor sau clienților și alte informații specifice în funcție de obiectul de activitate al emitentului. Recomandăm consultarea unor specialiști în comunicare publică pentru a oferi suportul profesional necesar transmiterii unor mesaje eficiente , transparente și lipsite de riscul de a crea panică.

6. Opțiuni strategice pentru emitenți

În această perioadă de criză , autoritățile de reglementare din Uniunea Europeană recomandă emitenților să nu distribuie dividende , decât în situația în care există un buffer financiar necesar finanțărilor dezvoltării după trecerea crizei COVID-19 . O altă măsură propusă de autoritățile naționale de reglementare este implicarea zilnică a investitorilor în procedurile desfășurate de companii și informarea permanentă cu privire la situația economică a emitenților. Analizele efectuate au relevat faptul că panica generată pe piețele de capital este provocată de lipsa de informații a investitorilor și de o temere generală de înrăutățire a situației economice. Astfel, pentru a răspunde unor astfel de factori de risc , este necesară o  comunicare permanentă cu piața și transmiterea de date cu privire la situațiile financiare ale companiilor listate pentru a preveni o scădere a cursului acțiunilor influențată de zvonuri sau temeri nejustificate.

7. Concluzii

Societățile listate sunt cele mai vulnerabile entități în această perioadă de stare de urgență pentru că panica este efectul periculos al pandemiei și al lipsei de informații existente în piață. Într-un context economico-social în care stimulii cifrelor economice nu își mai ating scopul, singura strategie coerentă de succes pentru emitenți este transparența totală cu scopul de a întări încrederea investitorilor în capacitatea companiei de a-și reveni după această perioadă de criză și a rambursa beneficii importante investitorilor de pe piața de capital.