Continuarea activității judiciare în contextul COVID-19 – între imperativ și compromis

Print Friendly, PDF & Email

24.03.2020 – Authors: Radu Damaschin & Andrei Harciu

Potrivit decretului privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 212 din 16 Martie 2020, activitatea judecătorească va continua pe perioada situației impuse de existența virusul SARS-CoV-2, numai în cauzele de urgență deosebită, celelalte litigii fiind suspendate de drept.

Întrucât prevederile art. 42 din Decret privind continuarea judecării cauzelor de urgență deosebită stabilesc doar unele reguli de principiu, vom prezenta în cele ce urmează câteva coordonate practice legate de activitatea de judecată a cauzel0r civile/administrative.

De asemenea, vom prezenta unele detalii privind functionarea unor organisme administrativ-jurisdictionale pe perioada stării de urgență.

Cine stabilește cauzele de urgență deosebită?

Potrivit prevederilor Decretului antrior amintit, stabilirea cauzelor cu caracter deosebit de urgent aparține Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru procesele de competența acesteia, și colegiilor de conducere ale curților de apel, pentru cauzele de competența lor și a instanțelor din circumscripția teritorială a acestora.

În stabilirea cauzelor de urgență deosebită, ICCJ și curțile de apel au avut și au sarcina de a stabili care sunt drepturile subiective care corespund interesului superior al societății în această situație excepțională si care sunt acele drepturi a căror valorificare pe cale judiciară poate fi amânată.

În exercitarea rolului diriguitor conferit de Decret, în data de 17 martie 2020, CSM a adoptat Hotărârea nr. 257 prin care a stabilit că, la întocmirea listelor cauzelor de urgență deosebită, ICCJ și curțile de apel ar trebui să aibă în vedere:

  • litigiile a căror suspendare ar produce părților o pagubă însemnată și care nu s-ar putea repara sau ar fi dificil de reparat în viitor;
  • cauzele generate de aplicarea măsurilor prevăzute de Decret, în special cele din materia achizițiilor publice;
  • cauzele care se judecă fără citarea părților.

În concret, pentru uniformizarea listelor privind cauzele de deosebită urgență, ICCJ și curțile de apel aveau obligația să transmită CSM hotărârile colegiilor de conducere până în data de 20 martie 2020. Ulterior, CSM, prin Direcția legislație, documentare și contencios, ar urma să întocmească o notă privind centralizarea și analizarea tuturor listelor, respectiv identificarea și soluționarea cazurilor de practică neunitară.

Întrucât funcționarea justiției răspunde unor nevoi sociale în continuă și rapidă schimabare, instanțele de judecată păstrează în mod firesc dreptul de a restrânge sau suplimenta lista cauzelor a căror solutionare poate avea loc pe perioada stării de urgență.

Care sunt cauzele a căror judecată nu este suspendată pe perioada stării de urgență?

Înca din 16 martie, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție a pronunțat Hotărârea nr. 29 prin care a stabilit lista cauzelor neafectate de măsura suspendării, în considerarea obiectului dedus judecății.

La fel, până în data de 20 martie, majoritatea Curților de Apel stabiliseră deja lista cauzelor a căror soluționare poate începe, respectiv continua pe perioada stării de urgență[1].

După cum se poate observa din Hotărârile colegiilor de conducere ale Curților de apel, cu mici excepții, acestea au exprimat un punct de vedere unitar asupra problemei în discuție și în același timp concordant (în limitele impuse, evident, de competența materială și funcțională) cu opinia instanței supreme.

Astfel, din analiza comparativă a hotărârilor colegiilor de conducere, sunt considerate cauze deosebit de urgente în materie civilă: ordonanțele președințiale, suspendarea provizorie a executării silite, măsurile asigurătorii, cererile de asigurare dovezi, internarea medicală nevoluntară, suspendarea executării hotărârilor judecătorești, ordinele de protecție, cauzele privind provedura adopției și cele privind stabilirea măsurilor de protecție specială a minorilor, căile de atac și incidentele procedurale legate de soluționarea cauzelor deosebit de urgente, precum și cauzele în care judecata se desfășoară, conform legii, fără citarea părților.

Surprinzatoare este însă lipsa unui punct de vedere unitar în legatură cu includerea în lista cauzelor care se judecă în această perioadă a litigiilor în materia achizitiilor publice, mai exact a plângerilor formulate în temeiul art. 49 din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor[2].

Unele curți de apel au apreciat că aceste tipuri de cauze trebuie soluționate fără distincție (Curtea de Apel Ploiești, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Bacău etc.), în vreme ce altele (de ex. Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Craiova etc.) au decis că numai plângerile care privesc proceduri de achiziție publică având ca obiect produse ce întră în sfera decretului (mai exact, produse medicale, alimentare, servicii de utilitate publică etc.) justifică excepția de la regula suspendării.

Este interesant de sesizat că procedura de soluționare a contestației de către CNSC (în cadrul căreia se pronunță hotărârea ce formează obiect al plângerii) nu face momentan obiectul unei măsuri de suspendare. Or, putem considera nefirsc ca o contestație să fie considerată deosebit de urgentă și, pe cale de consecință, soluționată cu celeritate de către organismul administrativ-jurisdicțional competent, în vreme ce procedura de control judiciar al acesteia sa fie suspendată sine die.

Având în vedere gestionarea neuniformă a acestui aspect de către Curțile de Apel, așteptăm cu interes intervenția CSM în determinarea exactă a procedurilor de achiziție care pot face obiectul controlului judiciar în această perioadă.

Ce modificări aduce Decretul referitor la procedura de judecată a cauzelor deosebit de urgente?

Pentru diminuarea oricărui impact al continuării activității judecătorești asupra măsurilor de prevenire a răspândirii COVID-19, judecătorii au îndatorirea să evite, în măsura posibilităților, prezența fizică a părților în instanță.

În acest sens, în măsura în care instanțele beneficiază de resurse adecvate, pot încuviința desfășurarea ședințelor de judecată prin videoconferință.

În cazul în care desfășurarea ședințelor de judecată prin videoconferință nu este posibilă și prezența în fața instanței este necesară, justițiabilii/ reprezentanții acestora trebuie să consulte și să se conformeze regulilor de acces și conduită stabilite de către fiecare instanță în parte, precum și măsurilor generale dispuse de autoritățile administrației publice centrale și locale.

Întrucât prezentul context impune un plus de celeritate în judecarea cauzelor de deosebită urgență, instanțele pot să fixeze termene scurte, inclusiv de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi. Mai mult, soluționarea cât mai rapidă a cauzelor a căror judecare încă se impune, în ciuda instituirii stării de urgență, este chiar recomandabilă, dată fiind incertitudinea prezentei situații și evoluția viitoare a pandemiei generate de COVID-19.

Părțile pot, de asemenea, să solicite amânarea în cazul în care se află în izolare la domiciliu, în carantină sau în spitalizare în contextul COVID-19. Aceste situații se adaugă, bineînțeles, motivelor de amânare reglementate de Codul de procedură civilă.

Instanța, la rândul ei, poate respinge însă cererea de amânare în cazul în care consideră necesară soluționarea cu celeritate a cauzei în contextul instituirii stării de urgență. În această situație, instanța va trebui să amâne pronunțarea, la cerere sau din oficiu, pentru a acorda părții dreptul de a depune concluzii scrise.

Cum influențează starea de urgență activitatea altor organe cu activitate jurisdicțională sau administrativ-jurisdicțională?

În mod evident, prevederile art. 42 din Decret vizează exclusiv activitatea instanțelor judecătorești în sensul art. 2 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, fiind exclusă din sfera de aplicare a acestora activitatea altor organe cu activitate jurisdicțională sau, după caz, administrativ-jurisdicțională.

Totuși, în funcție de obiectul activității unor asemenea organe, forurile de conducere ale acestora pot decide continuarea activității cu respectarea însă a unor măsuri de protecție corespunzătoare scopului stării de urgență..

În mod logic, și în ceea ce privește activitatea/competența acestor organisme rămân incidente regulile de principiu referitoare la suspendarea și întreruperea termenelor de prescripție si decădere în caz de forță majoră (art. 2532 pct. 9 și art. 2548 alin. 2 din Codul civil coroborate cu art. 41 din Decret)

Astfel, în direcția suspendării activității s-au pronunțat Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci și Curtea Constituțională a României. Excepția continuării soluționării cauzelor funcționează însă în cazul CNSC.

Astfel, Colegiul de conducere al Curții de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României a recomandat arbitrilor preschimbarea termenelor de judecată din perioada 16 martie – 16 aprilie, cu consultarea prealabilă a părților și refacerea corespunzătoare a procedurilor de citare[3].

În sensul suspendării activității s-a pronunțat și Plenul Curții Constituționale a României, hotărând preschimbarea termenelor de judecată din luna martie 2020 pentru luna aprilie 2020, cu refacerea corespunzătoare a procedurilor de citare[4].

În ceea ce privește soarta contestațiilor de pe rolul Comisiei de Contestații OSIM, soluționarea acestora a fost suspendată prin Ordinul Directorului General al OSIM nr. 27/21.03.2020 până la încetarea stării de urgență, asemenea oricăror activități ce implică relațiile cu publicul la sediul OSIM.

Mai mult, prin Comunicatul informativ din 23.03.2020, OSIM a stabilit expres că termenele aferente procedurilor aflate în derulare în fața OSIM vor fi suspendate pe perioada stării de urgență, urmând a începe să curgă după încetarea acesteia.

Pe de altă parte, referitor la activitatea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor se impune o analiza mai detaliată, având în vedere lipsa, cel puțin pentru moment, a oricăror dispoziții privind suspendarea cauzelor aflate pe rolul acestei instituții.

Date fiind, în principiu, lipsa oralității acestei proceduri administrativ-jurisdicționale, dar și importanța strategică a domeniului, soluționarea cauzelor de pe rolul acestei instituții ar trebui să continue.

In acest sens pledează și includerea căii de atac împotriva deciziei CNSC în categoria cauzelor deosebit de urgente pe care instanțele (curțile de apel) continuă să le soluționeze.

În același timp, continuarea activității de judecată impune din partea CNSC-ului o serie de precauții menite să asigure protejarea justițiabililor.

În acest sens, CNSC a publicat în data de 11 martie 2020 anunțuri privind instituirea unor reguli de conduită în incinta acestei instituții, fiind totodată recomandată contestatorilor și autorităților contractante transmiterea oricăror înscrisuri, cu preponderență, prin poștă sau curierat rapid. Totuși, întrucât aceste anunțuri au fost publicate anterior instituirii stării de urgență, este așteptată actualizarea acestor reguli la condițiile actuale.

[1] Cu titlu exemplificativ, a se vedea hotărârea colegiului de conducere al Curții de Apel București.

[2] In aceeași categorie ar putea fi incluse și contestația judiciară reglementată de Capitolul VI secțiunea 1 din Legea 101/2016 și, bineînțeles, recursul la hotărârea Tribunalului, însă pentru motive prezentate detaliat cu altă ocazie și care oricum exced scopului prezentării noastre, această cale alternativă de solutionare a disputelor privind procedurile de achiziție publică nu mai este o opțiune reală pentru justițiabil.

[3] În acest sens, Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României a publicat pe site-ul său un anunț privind suspendarea activității pe perioada stării de urgență. – http://arbitration.ccir.ro/

[4] În data de 16 martie 2020, a fost publicat pe site-ul Curții Constituționale a României un anunț privind preschimbarea termenelor din luna martie.

Sitemap | Terms and Conditions | Privacy Policy | Cookies Policy | Update your cookies consent

Copyright © 2009-2018 Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen SCA. All Rights Reserved.